Pentru a scrie, primul lucru pe care l-am făcut a fost să mă gândesc mult, timp îndelungat, apoi să-mi fac o cafea. Voi începe prin a vă povesti amintirea mea senzorială, cu iz de cafea, a unei întâlniri cu o Lavazza. Poate că va părea o poveste simplă, cu o cafea într-o benzinărie, însă este reală şi atât de bună!

Am nevoie cu atât mai mare de atmosferă, având în vedere subiectul principal, cafeaua. Pe care o iubesc. Set up is almost clear: cafea într-o ceaşcă mică, un pahar cu apă la temperatura (ridicată a) camerei, scrumiera argintie pe care o am de la o prietenă a mea cu o rămurică în păr, bricheta, radio liniştit şi o ţigară de cireşe, cu filtrul dulce. Încă nu am aprins-o, aştept ca gustul cafelei să atingă şi imprime fiecare papilă gustativă. Acum.

Un espresso Lavazza

Povestea mea cu Lavazza a început probabil mult înainte să descopăr gustul cafelei şi să-i devin fidelă cafelei – odată cu vederea fotografiilor din deja legendarele (dacă-mi este permis) calendare anuale ale brandului italian. Fotografi celebri prezintă viziunea lor despre cafea, în combinaţie cu dulcele fashion şi asezonate cu imagini cu încărcături erotice de diferite intensităţi.

Mai aprind o ţigară de foi, mai iau o gură de cafea şi revin la sigla alb-albastră, a Lavazza, acel business pornit de către Luigi Lavazza acum mai bine de 100 de ani, în 1895, pe Via San Tommaso, în Torino, Italy, certo! Cafeneaua încă există! Îmi doresc foarte mult să vizitez Italia, simt că am mers acolo doar în trecere, însă suficient cât să prind gustul: al frumuseţii locurilor şi al cafelei adevărate. Pentru că în Italia am întâlnit cafea bună oriunde am poposit. Dar cea mai bună cafea a fost cea pentru care am oprit în Italia, pe dreapta, după un drum lung şi obositor, la o benzinărie. Am cerut o cafea şi nu mi s-au pus întrebări. Am primit un espresso scurt, tare, de care mă leagă o amintire. L-am sorbit cu grijă şi mi-am dat seama din clipa în care i-am simţit mirosul că era una dintre cele mai bune cafele din viaţa mea: era un espresso Lavazza încărcat cu o mireasmă ce mi-a imprimat scurt şi puternic o amintire.

Poate că pentru unii o cafea bună este una ale cărei boabe se cântăresc în aur, poate una obţinută din combinaţii ciudate, o cafea rară, dar sunt convinsă că băutorii de cafea ştiu că aceasta este mai mult decât un gust, este un pretext pentru un strop sau o cană de fericire.

Mă bucur că am descoperit cândva Lavazza şi că de acest nume se leagă una dintre cele mai puternice amintiri legate de cafea. Nu este prima, povestea mea de dragoste începând din copilărie, când tata conducea un business cu cafea şi venea acasă mirosind a boabe proaspăt prăjite. Era o încântare. Magic.

Vă îmbrăţisează cu drag,

O păpuşă cu parfum de cafea